Nu ma respecti? Shame on you!
November 6th, 2009
Nu ma respecti? Shame on you!
Published on November 6th, 2009 @ 03:14:56 pm , using 385 words, 396 views
Unii pretind, dar nu ofera respect. Lipsa de educatie, incultura, lipsa de bun simt, mediul in care au trait, toate isi spun cuvantul. Mai apare si nesimtirea sau rea-vointa sa completeze acest tablou comportamental, si uite asa te trezesti ca isi bate joc de tine un om caruia i-ai acordat de atatea ori circumstante atenuante, l-ai atentionat si el face tot cum il taie capul.
Cand e vorba si de un coleg de serviciu, in scurt timp nu mai poti trece cu vederea. Regulile bunului simt spun ca, atunci cand cineva vorbeste la telefon, ar trebui sa faci tot posibilul sa mentii tonul vocii scazut, sa nu faci zgomot pe cat posibil, ca respectivul sa-si poata duce convorbirea la bun sfarsit. In schimb, colegul tipa, vorbeste tare, rade cu toata gura si, fiindca era un telefon important, am iesit afara din birou sa ma pot auzi gandind. Dupa 5 minute in care mi-a inghetat si urechea si mana pe telefon, am intrat inauntru si i-am spus de la obraz ca e nesimtit si ca nu am ajuns sa ies afara din propriul birou pentru a vorbi la telefon. Imi iesisem bine din pepeni si e adevarat ca am tipat si l-am insultat. Dar cat de nesimtit poti fi cand omul te roaga o data , de doua, de trei ori sa faci liniste si tu ai impresia ca e gluma?
Colegul in cauza, impreuna cu un altul, venisera sa imi monteze un buton de panica, singurul element care lipsea din configuratia sistemului de alarmare. Evident ca nu e nici butonu' lu' mama, nici al meu, era o dispozitie data de seful nostru. Concluzia a fost ca si-a luat catrafusele, mi-a replicat c-o sa-mi montez singur butonul de panica, si a plecat. Acest comportament il are nici mai mult nici mai putin un om la aproape 40 de ani, care din fericire arata de 26 dar se comporta ca unu' de gradinita.
Daca mergi pe principiul "respecta-ma ca eu is din sula de domn", sa nu te astepti la consideratie din partea celorlalti. Pai daca mataluta, la 36 de ani sau cati oi avea, iti permiti sa pronunti "pula", fie si intr-o expresie in gluma, de fata cu o secretara de peste 45 de ani, eu ce pretentii sa mai am?
Vorba mamei: astia-s oamenii, cu astia defilam!2 comments
Acu' depinde, odata m-am nimerit intr-un birou in care era normal sa se vorbeasca tare si raspicat, asa ca ala de la telefon isi acoperea urechile, ca alta solutie n-avea.









