Biografia intima a Madonnei, scrisa de John Randy Taraborrelli, a aparut publicata de Meteor Press impreuna cu cea mai recenta editie a revistei Story. Autorul a inceput lucrul la aceasta biografie in 1990, urmand sa o publice pentru prima data in 2001. Acest volum urmareste insa evenimente din viata Madonnei pana in 2007. Un rezultat a peste 15 ani de munca in care au fost intervievate persoane foarte apropiate, parteneri de afaceri, membri ai familiei dar si Madonna insasi, aceasta biografie este menita sa captiveze prin conversatii picante, evenimente personale si de scena precum si declaratii directe ale divei. Un volum de 462 de pagini, format mediu la pretul de doar 15 lei.

     Anthony Panzera, unul dintre pictorii pentru care a pozat, si-a reamintit ca nu fusese multumit de aspectul Madonnei.....

- Doream pe cineva mai putin baietos, a comentat el, pregatindu-se s-o expedieze.

     Poate simtind refuzul iminent, Madonna si-a descheiat bluza si si-a expus sanii.

- Baietii au asa ceva? a intrebat ea.

     Apoi, fara sa ezite, si-a scos blugii. Ramasa in pielea goala, a intrebat voios:

- Spune-mi cum trebuie sa pozez.

- Cum te cheama? a intrebat el.

- Madonna

- N-ai si un nume de familie?

- Ti se pare c-as avea nevoie de un nume de familie?.......

     Acum doi ani si jumatate aveam matreata. Una sacaitoare, nu dintre cele care imi curgeau pe umeri fiindca obsinuiam sa ma spal destul de des si sa ma pieptan dupa uscare cat sa cada tot acel exces. Nu era insa foarte placut. Daca imi treceam mana prin par, vedeam in lumina cum cad particule fine de matreata. Particulele care trebuiau desprinse cu unghia din zonele vizibile lasau de multe ori pori care sangerau ceea ce inseamna ca literalmente pielea se descuama (se desprindeau coji) exact cum auzim de multe ori in eprimarea medicilor dermatologi.

     De doi ani nu mai am matreata, acea matreata seboreica neplacuta si pe care multi tineri o dezvolta. Pentru cei care nu cunosc, seboreea este acea grasime in exces de la nivelul tenului (pielea fetzei) si a scalpului. Parul obisnuia sa se ingrase foarte tare iar pielea capului nu respira cum trebuie si din aceasta cauza.  Cum am reusit sa scap de aceste probleme?

     Raspunsul salvator mi l-a dat un sampon minune, care se gaseste doar in farmacii. Incercasem anterior o sumedenie de marci de sampoane alegand variantele anti-matreata ale gamei, toate fara nici un rezultat. Am avut de fapt niste rezultate foarte bune cand am folosit marca Shauma ATENTIE - originalul "Made in Dusseldorf" Ceea ce gasiti acum, si se gasea si atunci predominant, e facut in Polonia si nu e bun de nimic. Parul se ingrasa mai putin, se redusese si matreata dar nu de tot. 

     Am auzit o mie si una de explicatii legate de matreata, ca de fapt poate fi o ciuperca, ca e de la sampon, ca e de la poluare si transpiratie. Indiferent ce anume era, nu eram dispus sa ma duc la un control dermatologic fiindca obstinenta cu care matreata stationa pe scalpul meu m-a dus cu gandul la existenta unui agent patogen. Asa am ajuns in prima farmacie intalnita in cale si mi-am cumparat Nizoral. M-am tuns cat mai scurt si m-am spalat cu acest sampon. Rezultatul a fost uimitor. Am scapat de matreata intr-o proportie de 99%. Solutia de sampon aleasa ulterior a dus la disparitia totala a matretei.

     Cu ce ma spal pe cap acum? Cu Senses de la AVON, un gel de dus care degreseaza si care fata de sampoanele obisnuite este neutru, nu imbacseste parul cu multitudinea de nutrienti de care sampoanele comerciale  pretind ca parul nostru are nevoie. Varianta aleasa este Amazon, fostul Senses for men, este cel mai bun din gama si are si un parfum barbatesc de exceptie. De doi ani de zile si mai bine utilizez acest gel de dus in loc de sampon si sunt 100% multumit. Economisesc bani, timp, dar in primul rand imi ingrijeste in mod optim parul.

     Pentru ca nici fara nutrienti nu exista o buna ingrijire, recomand gama Klorane, o marca pe care o gasiti in farmaciile SensiBlu cu varianta cu chinina si complex de vitamine B, dar si binecunoscutul Revalid. Alaturi de aceste solutii externe recomand Revalid pastile, orice contine vitamina B5 sau pantotenat de calciu, vitamina E, orice suplimente care stimuleaza circulatia precum GinkoBiloba si includerea in spalare a catorva solutii naturale - sucul de la o jumatate de lamaie, otetul din mere cu miere, ceaiul concentrat de musetel dar mai ales picaturi din ulei esential din arbore de ceai  (Tea Tree 100% concentrat) care este un antifungic si antimicrobian ideal. 

     Inafara de faptul ca va scriu din cap (cand ma lovesc ideile), trebuie sa am si un birou de la care scriu, nu? Mi-a venit mie asa sa public cateva fotografii cu acesta, plus unele detalii pe care le puteti vedea AICI. Ma mandresc cel mai mult cu carcasa X-force de la Raidmax care dupa cum vedeti are la leduri albastre sa-mi pun si in cap Ce vedeti in cele doua boluri de sticla sunt niste bile care se umfla cand le pui apa, seamana cu niste bile de cristal si mi s-au parut un element foarte bun de decor.

     A, n-ati priceput? Eu stau in pat la calculator. Chestia asta indeplineste doua functii: mi-e o lene mormantala, in concluzie faptul ca stau in pat e ideal pentru coana lene :>>. Serios vorbind insa, un al doilea aspect e ca stau foarte mult in fata calculatorului si ma scuteste de eventualele neplaceri cauzate de statul pe scaun (cu spatele nu e de joaca). O sa mai public si cateva fotografii de ansamblu pe Photoblog.

     O leapsa inceputa de Steel si preluata de mine de la GrimCris. Ar trebui sa scriu 5 lucruri pe care mi le amintesc din copilarie. Imi amintesc eu mai multe dar am sa incerc sa ma refer la unele cat mai relevante posibil.

     1. De cand eram foarte mic imi amintesc cum ma plimba bunica cu sania pe strada unde copilaream. Am stat ani de zile la bunici si pot spune ca au fost anii cei mai nazdravani din copilaria mea. De asemenea bataile cu zapada de mai tarziu, si atentie ! cu bulgari de zapada nu cu ghiulele cum se fac azi.

     2. Colectionatul de surprize Turbo - o nebunie generala, se faceau schimburi, cumparari , era ceva de nedescris, in pauze era ceva de speriat cu schimburile astea. Eu inca am colectia, desi nu am reusit s-o completez niciodata.

     3. Imi amintesc si acum o bataie cu perne de la gradinita soldata cu o bataie primita de la educatoare ( care era cam nesanatoasa la cap )

     4. Cand mi-a nascut pisica patru pui. A fost atunci pe moment o tensiune extrema si asta si din cauza ultimului pui pe care a trebuit sa il trag cu extrema atentie afara pentru ca nu vroia sa iasa si pentru ca "distinsa" vecina doctor veterinar nu era acasa. In felul asta am salvat si pisica si puiul da m-au trecut toate apele. ( Doamna doctor veterinar pe care am amintit-o e vinovata pentru imputirea spatiului din spatele blocului cu o groaza de caini vagabonzi. Dumneaei e un caz special de scleroza si dementa amestecata cu nesimtire pe care poate il voi trata alta data ).

     5. Ceva greu de uitat a fost singura excursie la mare de cand eram mic si din care imi amintesc doua lucruri. Cum am petrecut cateva ore bune mergand prin tot felul de zone destul de accidentate intr-o dimineata pentru a aduna cele mai frumoase scoici, si cum mi-am pierdut papucul intr-o mlastina creata in gradina de langa hotel de niste angajati care asa au inteles ei sa ude gradina - lasand furtunul in mijloc si apa sa curga garla ( sau mlastina, evident )

     Imi mai aduc aminte o groaza de lucruri amuzante sau care mi-au ramas pur si simplu in minte si pe care am sa le dezvolt intr-o alta pagina pe care o pregatesc - "Despre mine" si pe care o s-o puteti vizualiza cat de curand. Daca tot e musai sa ai o astfel de pagina iar eu pot scrie cate articole doresc acolo, o sa fiu probabil printre singurii care vor avea o "pagina" intr-atat de extinsa. Veti vedea 

       Am reusit sa ajung la o forma finala, asta pentru ca initial am asezat ghirlandele intr-un anumit fel dupa care le-am schimbat, adaugand unele aurii. S-ar putea spune ca ma chinuie rau talentul. Cum nu intotdeauna poti avea tot ce doresti, nu am avut nici timpul nici banii sa caut niste ghirlande din acelea groase si care sa si arate tubular, ca restul....Dar globuletele sunt frumoase, instalatia e ok, a iesit destul de bine si ma declar multumit, mai ales ca n-am avut globuri prea aratoase pana anul asta. Iar globuri mestesugite nu gasesti oriunde asa ca eu va recomand locul de unde le-am luat eu - Praktiker.

      O alta recomandare, cel putin la mine in oras, nu am idee daca e lant de magazine sau nu, Ben Electroserv-ul e cel mai bun furnizor de instalatii de craciun la standarde superioare. Au de la variantele clasice pe beculete la perdele tip plasa de leduri de pana la 3 metri pe 2 si la preturi destul de accesibile. Calitatea e oricum net superioara celorlalte instalatii aflate pe piata. La anul o sa imi cumpar si eu o plasa - e super tare.

      In al treilea rand, cu ocazia articolului asta mi-am dat seama cum inserez imaginile langa text in loc sa le tot plasez dedesubt sau deasupra.  Pare sa fie o atractie speciala catre genul asta de articole. Eu vroiam de mult sa procedez asa dar wordpressul nu ma ajuta prea direct si eu cu html-ul...mai greu.

      Acum mai ramane sa decorez si restul camerei. De lumina n-am sa duc lipsa ca mai am 4 instalatii, ghirlande mari si tot felul de alte decoratiuni. Pe photoblog gasiti mai multe fotografii cu bradul si vor mai fi cu restul camerei cand o fi gata. 

     Dupa aparitia unui blog numit cocalari si printese, care ataca de la emo pana la manelisti samd, apare un alt blog scris de o fata care are niste probleme grave pe scufita. Dumneaei are in primul rand probleme cu limba romana, dar scrie cursiv intr-o messengereza stricata. Iar apoi nu are altceva mai bun de facut decat sa colectioneze fotografii cu emo de pe diverse profile de hi5  si sa le comenteze. Nu reuseste sa faca decat misto-uri ieftine, mai ieftine ca la 38 000. Si pe langa faptul ca  jigneste pur si simplu, se pare ca in general are o problema cu baietii, ceea ce ma nedumereste. Atitudinea ei exprima o frustrare greu de inteles, stiam ca de obicei fetele se musca de fund intre ele…..In fine, chiar nu stiu ce are fata asta.

     Pe mine ma deranjeaza ca a comentat si poze bune, si persoane care arata ok…..E o moda ce o fi vrand? N-a zis nimeni ca e buna moda asta, dar macar fetele emo nu isi pun fuste sau pantalonasi scurti de zici ca vin de pe centura, la asta ar trebui sa se mai gandeasca fatuca, nu la cat de feminin ii sta unuia sau altuia cu nush ce frizura. Ce nu-i convine pana la urma? Sa vedem profilul ei de hi5 si dupa mai discutam. Pe mine reactiile de genul asta ma sperie, daca toti furstratii nu au altceva mai bun de facut decat sa isi faca bloguri pe care sa desfiinteze pe toata lumea fara motiv inseamna ca avem probleme serioase. Oricum AVEM probleme serioase din moment ce pitipoancele cum le numeste ea, se bat in liceu mai ceva ca baietii trecandu-se de la palme si tras de par la pumni si picioare trase ca la sclavi si puscariasi , dar asta e o alta discutie.

     Libertatea de exprimare nu trebuie ingradita asa ca din partea mea poate sa faca ce vrea si sa scrie cum vrea. Dar cand nu ai de scris decat jigniri e mai bine sa renunti.

2009 edit:

     La momentul respectiv se pare ca m-a enervat intr-atat incat am uitat sa notez link-ul acelui blog. Am incercat sa il gasesc cu Google dar nu am avut nici un noroc.

     Desigur ca situri care fac haz de pitipoance si cocalari sunt acum foarte multe, si cu siguranta am intalnit si pe acolo fotografii care erau chiar ok sau a caror subiecti erau ok. Chiar si asa, textul scris pe post de comentariu este unul destul de inspirat, facandu-se glume sau misto-uri cu masura. Ei bine fata asta injura pe de-a dreptul partea proasta fiind ca si pozele si subiectii erau in mare parte baieti si nu aratau rau deloc, ba chiar majoritatea pozelor puteau fi considerate artistice ( profitand de machiajul si coafura tip emo, multi aveau poze blurate, facute alb negru sau cu niste efecte foarte bune).

     Daca din intamplare cineva are idee de un asemenea blog sa-mi lase si mie linkul intr-un comment. Insa data trecuta stiu ca l-am gasit repede, ma gandesc ca posesoarea a renuntat la el intre timp.

     Dupa cum apare in presa si dupa cum observam si singuri, in ultima vreme trendul EMO ia amploare, tinzand sa devina un nou curent flower-power.

     Ce sa intelegem din asta? Ca de la euforia flower-power ne-am deprimat cu totii in asa hal incat simtim nevoia sa creem o adevarata
moda pe aceasta tema? Sper ca nu ,  cel  putin nu intr-atat incat trendul sa fie unul al unor oameni excesiv de deprimati incat sa se sinucida. Nu e nimic rau in a fi emotional, sensibil, si chiar instabil psihic intr-o anumita masura. Tinerii sunt in general instabili emotional prin natura lor, trecand des prin schimbari majore care ii afecteaza puternic. Nu trebuie niciodata sa minimalizam o iubire pierduta, sau pierderea unui membru al familiei, sau sa banalizam sentimente si trairi. Sper insa sa fim suficient de puternici pentru a le tine in frau, si a nu ne destabiliza psihic intr-o masura foarte mare si periculoasa pentru noi insine.

     In esenta, acest curent pune sentimentele si trairile emotionale pe primul plan, sensibilitatea si afectiunea fiind factori importanti in viata individului. Cu conditia sa nu cadem in extreme, aceasta moda, fie ea si adoptata din dragul de a fi in trend, nu este una negativa. Si nu gasesc deloc bune atitudinile anti-emo, dovedesc doar existenta unor indivizi carora le place sa se bage in viata celuilalt.

     Suntem deprimati? Poate ca da, mult peste normal. Ne putem permite sa ne complacem in aceasta stare psihica? Cu siguranta NU. Cine vrea poate sa-si taie venele, dar asta nu ii va vindeca sufletul. Incercati sa gasiti in voi echilibrul!!

     Analizand substratul genului EMO, nu gasim nicidecum stereotipuri clare, existand mai multi factori ce au dus la aparitia acestui gen. Mai intai in muzica si apoi ca un stil aparte - vestimentatia, si in ultima instanta s-a evidentiat si mentalul . Ma pot lansa cu usurinta in a spune ca mentalul a primat de la inceput, fiind evident ca persoane pe care azi le denumim EMO au existat dinaintea aparitiei termenului.

     Muzica a fost un factor catalizator major, un creator al melanjului devenit cu timpul ceva structurat. De ce muzica? foarte simplu, muzica intotdeauna a reusit sa fie cel mai bun catalizator de comunitati : formatoare de grupuri de fani, initiatoare de trenduri si ideologii chiar. Fanii muzici EMO cunosc bine formatiile care au interpretat acest gen , formatii de care eu unul nu am auzit. Cred ca majoritatea celor de astazi nu fac distinctie intre trupele ce au mers pe acest subgen si genul de la care s-a pornit. Cum am mai spus, EMO e un subgen al rockului, punk-rockului in special, grunge-ul dar si indie avand o influenta la randul lor. Intr-adevar la inceputul anilor 90 au aparut trupe care au inmuiat ca sa zic asa punk-rockul prin solou-ri de chitara si versuri care vorbeau de iubiri pierdute, neimpliniri si amintiri trecute. Nu a fost dificil ca o multime de tineri sa se identifice in versurile si trairile melodiilor, si sa imprumute foarte rapid vestimentatia interpretilor.

     Daca vrem sa definim un EMO din punct de vedere vestimentar, trebuie sa abordam aspectul in profunzime. Desi avem nevoie de o stereotipizare, acest lucru nu se poate face pe deplin, fiindca in majoritatea cazurilor, adeptii curentului si genului nu se imbraca exclusiv adecvat acestui trend. Si mi se pare normal din moment ce a provenit din punk si rock. Negrul s-a strecurat in mod inevitabil si imperios ca simbolistica, coafurile sunt in mare parte derivate din punk, multi isi fac coafuri punk si le numesc emo, iar accesoriile sunt si ele discutabile, majoritatea derivand cele asociate rockului.

     Caracteristicile definitorii ale trendului din punctul de vedere al look-ului raman coafura si machiajul. Chiar si la baieti, parul este lung, ceea ce semnifica sensibilitate, de cele mai multe ori aranjat ravasit ducand cu gandul la starea de neliniste si de tristete care  ii domina, si nu in ultimul rand cazut pe frunte si ochi, semn ca vor sa isi ascunda fata si emotiile. Fetele opteaza primele pentru un par negru fiindca ele se vopsesc mai mult. Cateodata varfurile sunt inmuiate intr-un rosu aprins. Machiajul nu e unul complicat, negrul fiind aplicat mult mai putin decat la rock sau punk. Rareori unghiile sau buzele unui emo vor fi colorate in negru. Vestimentatia in sine nu e foarte sofisticata (doar la prima vedere). Hainele ce o compun sunt haine de toamna - asta prin lungimea manecilor, a pantalonilor si a gentilor. EMO poarta genti ca de postas cu catarame mari, tricouri insotite de veste sau jachete lungi la fete, bocanci si accesorii light-rock (bratari rock cu tepi mici sau lipsite de tepi, etc). De foarte multi ani, trendul cromatic in domeniul accesoriilor si a incaltamintei se situeaza in gama maronurilor. In consecinta, in afara de par, un EMO poarta mai rar negru in vestimentatie. Multe dintre gentile comercializate si purtate de EMO duc cu gandul si la trendul flower-power. 

     EMO ramane insa la baza un trend de gandire, el nefiind inventat ci doar catalizat si nominalizat, etichetat daca vreti. Excesele nu sunt niciodata bune, in consecinta putem blama tendinta de dramatism si deprimare la fel cum putem blama excesul de libertinaj, beatitudine si nepasare al unui curect aflat la polul opus si anume flower-power. Adeptii libertinajului tip flower power au consumat cantitati enorme de bautura, droguri, tigari, si nu sunt cu nimic mai prejos decat emo care consuma antidepresive sau se taie. In definitiv isi fac rau propriei persoane, spre deosebire de multe alte curente sau ideologii care trec aceasta granita incercand sa-si influenteze si semenii. 

     Sfatul meu e sa nu judecati omul dupa aparente. Multi adopta doar stilul vestimentar, altii adopta modul de gandire dar nu sunt niste persoane deprimate, altii chiar se taie si se mutileaza si trebuiesc ajutati, nimic nu e atat de omogen precum am dori, nuante existand peste tot in jurul nostru, noi trebuie doar sa invatam sa le deosebim.