No, bun. Au sărit activiștii pă noi ca râia pe spinare că javrele sunt prietenii omului și haoleo să nu ne atingem că ne ia dracu și ta-su în joined-venture! Nu prea ne-am mai atins și-am ajuns să nu ne mai atingem nici de străzi noaptea dar javrele au putut să se atingă de noi ajungând să ne omoare și copii.

     Apoi au venit niște handicapați care au zis știi ce, mă? Ia gata cu împușcatu urșilor, nici labă de urs să nu mai vedem în vizoru' vânătorilor că-i arișca. Am ajuns acu să nu mai putem fi în siguranță în propriile case, ăștia înmulțindu-se peste măsură de îți intră până în bucătărie. Și vine cu chiu cu vai hotărârea care ar da posibilitatea luării unor măsuri chiar terminale împotriva urșilor care deja atacă violent, intră în case și pun realmente viețile oamenilor în pericol existând deja nenumărate victime unele chiar decedate.

   Era clar că de undeva din străfundurile activismului de mediu isteric și sociopat să apară o voce care să latre la noi. Madam Cristina Lapis, un fel de baba cu pisicile după cum se vede în imagine, vine să ne spună că, vezi doamne, săracele namile de urși o să ajungă niște MARTIRI, și că o să ajungem iar în vizorul Europei. Fă, da nu vrei tu și alți activiști sociopați ca tine, care se pișă efectiv pe viața oamenilor, să ne mai lăsați să trăim? Da nu vrei tu să-i iei pe toți acasă să-i pupi în cur? Da o muie nu vrei tu? vorba lu Vadim... MARȘ!