O, brad frumos cu cetina de plastic

     Fiindca imi plac din ce in ce mai mult paradoxurile lumii in care traim, as vrea sa discut putin despre paradoxul brazilor de craciun. Arhi m-a incitat indirect la atingerea subiectului publicand pe blog si facebook un indemn "ecologist", asa crede el.

 

 

     Mda, in afara de logica "sarbatoresc craciunul fiindca se face bradul, da de fapt bradul nu e o chestie ortodoxa, ah dar stai, nici craciunul" sa revenim la esenta subiectului, adica la partea ecologica. Ce ne spune Arhi? Sa nu mai cumparam brazi artificiali fiindca producerea lor polueaza planeta. Si atunci sa-i taiem pe aia vii in continuare cu milioanele ca doar nu dadeau oxigen, nu?

     Sa ne uitam pe niste statistici care spun ca anual se taie undeva in jurul a 34 milioane de brazi in preajma craciunului. In tara noastra estimarile spun 3 milioane iar in Marea Britanie un necesar analizat spune 8. Si Franta e un mare consumator de brazi de craciun estimarea fiind undeva pe la 6 milioane de brazi.  "Pentru a putea fi folosit de Craciun, un brad are nevoie sa creasca intre 7 si 10 ani. S-ar putea trage concluzia ca doar cu ocazia Craciunului oamenii taie de 7 - 10 ori mai repede decat poate natura sa se refaca..." "Spre deosebire de alte plante, coniferele nu îşi pierd frunzele (acele) în timpul sezonului rece, ceea ce face ca procesul de fotosinteză să fie unul cotinuu. Pe tot parcursul vieţii lor în pepiniere, brazii ocupă aşadar un rol important în reglarea nivelului oxigenului din atmosferă şi susţinerea ecosistemelor locale" (sursa)

     Pe de alta parte, in acelasi articol se afirma ca productia brazilor artificiali consuma resurse neregenerabile, plastic si metal, implicand eliberarea in atmosfera a unor cantitati insemnate de dioxid de carbon. Dar, as mentiona eu, tone de dioxid de carbon sunt eliberate de excrementele vacilor care sunt hranite cu ce nu trebuie asa cum s-a evidentiat in diverse documentare pe tema asta. Alte tone sunt eliberate de incalzirea artificiala a locuintelor cu combustibili fosili, lemn sau gaze, etc.

     Ce facem? Taiem brazi naturali intr-un ritm de 7, 10 ori mai mare decat se pot ei regenera natural? sau cumparam un brad artificial mai scump si mai aspectuos pe care il putem folosi foarte multi ani la rand?. Brazii artificiali in sine, in opinia mea, nu sunt realmente problema. cele 34 de milioane de brazi naturali taiati anual ar putea consuma probabil cu succes surplusul de dioxid de carbon si elibera oxigenul, la fel si miliardele de copaci de alta natura taiati abuziv in fiecare ora.

     Problema brazilor artificiali apare in doua locuri - la fabricare si la consum. Abuzul se datoreaza brazilor ieftini care nu au in primul si in primul rand un aspect placut, ceea ce ne face sa ne dorim un brad natural si care sunt si prost confectionati, facand-ui astfel sa dureze doar pana la 5 folosiri in loc de 10, 20. Un brad artificial de dimensiune medie, cumparat de marea majoritate costa intre 40 si 50 de lei. Un brad artificial tot de marime medie, bogat, bine construit si cu ace mult mai bine definite va costa pana la 300 de lei dar va fi mai placut vizual si va dura in timp de cateva ori mai mult. Avem deci o problema de consum.

     Nu e nevoie nici de miros si nici de o eventuala poluare cu gazele spray-urilor, care oricum am inteles ca nu mai contin aerosoli. Esente de brad extrase chiar din conurile si mugurii de brad se gasesc destul de usor si pot imparfuma de craciun camera mai bine decat bradul natural si pentru mai multa vreme.

     Deocamdata preturile, comportamentul consumatorului de brad artificial dar si preturile si gestionarea brazilor in ghiveci, noul ghiseft ecologist, fac in asa fel incat nici una din variante sa nu fie pe deplin ecologica. Sunt totusi de parere ca taierea atator milioane de brazi naturali anual este cea mai invaziva si distrugatoare pentru mediu, in timp ce un brad artificial de calitate, in ciuda pretului, va tine cel putin 10 ani. Orientarea consumatorilor catre brazi artificiali de calitate si cu o durata de viata extrem de mare va regla deasemenea productia atat timp cat consumatorul va fi din ce in ce mai educat. In definitiv , dintre doua rele n-o alegi pe cea mai putin rea? 

 

Leave a comment


Click here to log in if you already have an account on this site.
Your email address will not be revealed on this site.

Your URL will be displayed.
Rate this article
BadExcellent
(Set cookies so I don't need to fill out my details next time)
(Allow users to contact me through a message form -- Your email will not be revealed!)

  • PREVIEW Comment from:
    @